Timişoara Refugee Art Festival

Timişoara Refugee Art Festival (TRAF) este un festival iniţiat în 2017, care reuneşte diferite expresii artistice cu scopul de a pune în discuţie migraţia forţată la nivel naţional şi internațional și de a aduce împreună comunitatea gazdă cu cea de refugiați.

Ediția de anul acesta aduce în fața timișorenilor evenimente care gravitează în jurul temei Subiectificare, un posibil răspuns la obiectificare, propus ca efect al înțelegerii, empatiei și încrederii. Oamenii nu sunt obiecte. Oamenii nu sunt cifre. Oamenii nu sunt unelte. Oamenii nu sunt marfă. Marfa are etichete. Oamenii nu. Oamenii sunt persoane, sunt indivizi, sunt fiinţe cu emoţii, nevoi şi voinţă. Fiecare are dreptul de a fi subiectul propriei sale vieţi.

Spectacolele de teatru, concertele, expozițiile, workshop-urile, proiecțiile de film și seminarele sunt realizate cu ajutorul partenerilor: Asociația SOLIDART, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi – Reprezentanţa în România (U.N.H.C.R.), Universitatea de Vest Timișoara, One World Romania și Ambasada.

Am participat la unul dintre evenimentele TRAF, Seminarul pentru jurnaliști, pe tema migrației, la AMBASADA. Cei trei invitați au fost Gabriela Leu, Nick Thorpe și Mircea Barbu, iar discuția a fost moderată de Oana Bajka, coordonatoare de proiecte la Institutul Intercultural Timișoara și la Solidart.

Am rămas impresionată, trebuie să recunosc, nu doar de frumusețea locației și de gravitatea subiectului, ci și de cei trei speakeri care ne-au împărtășit din experiențele lor. Gabriela Leu este responsabil comunicare la reprezentanța din România a UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați; Nick Thorpe este corespondentul pentru Europa Centrală a BBC News, responsabil pentru reportaje despre Ungaria, România, Bulgaria și alte țări din regiune, de asemenea, colaborator al The Observer, The Independent, The Guardian, iar Mircea Barbu este jurnalist român specializat pe domeniile afaceri externe, zone de conflict și drepturile omului, dar a fost și primul jurnalist din România care a relatat în 2015 pe tema crizei refugiaților și singurul care a intervievat luptători voluntari români în Siria.

Participanții la seminar s-au prezentat la începutul acestuia și au motivat prezența lor. Discuția a debutat cu evidențierea diferenței între migranți și refugiați. Gabriela Leu a fost cea care a menționat că cele mai adresate întrebări ale jurnaliștilor în ceea ce privește refugiații sunt legate de numărul refugiaților pe care UNHCR îl deține și ce se întâmplă cu ei. Ca răspuns la cea din urmă întrebare, Gabriela a spus că „dacă trimiți un refugiat înapoi de unde a venit, îl trimiți la închisoare sau către moarte”. Cea mai bună soluție este verificarea soluțiilor legale, mai precis consultarea Convenției de la Geneva din 1949, privind drepturile refugiaților.

O altă întrebare lansată a fost legată de modalitatea în care ajung refugiații din țările lor în țările care le oferă azil politic. Un argument referitor la imaginea pe care o oferă presa povestirilor refugiațiilor este faptul că jurnaliștii au tendința de a da informații negative despre transportul acestora. Mircea Barbu adaugă că „senzaționalul ar putea fi evitat în cadrul situațiilor sau poveștilor negative”.

Gabriela Leu completează cu afirmația: „nu jurnaliștii decid când o persoană este refugiată, ci există persoane specializate, polițiști specializați care o fac în funcție de anumite criterii. De asemenea, problema refugiaților este una globală și nu una națională.”

Nick Thorpe a povestit și el din experiențele sale, spunând că oamenii schimbă afirmațiile inițiale și  ajung și să aibă numeroase probleme din această cauză. De obicei, spun cea mai bună poveste, sau cea pe care o consideră ei ca fiind cea mai bună variantă a poveștilor. Acest lucru nu înseamnă totuși că vor să ascundă ceva sau că sunt teroriști, așa cum îi acuză unele persoane.

Vedem astfel relatările refugiațiilor prin ceea ce ne este prezentat în mass-media, exact în modul în care jurnaliștii vor sa ni le transmită. Totuși, rolul jurnalistului nu este să educe populația.

Aproape de finalul seminarului, a fost proiectat un filmuleț de opt minute realizat de Nick Thrope. Povestea principală este cea a unei fete filmată în două țări, România și Germania, având curajul să își arate fața. Acest subiect este unul destul de controversat, deoarece, așa cum a spus și o participantă la seminar, „odată ce ceri unei țări să te primească la ea, din punct de vedere legal, iar mai târziu vrei să mergi în alta și să repeți procedura, automat te vor trimite înapoi în prima.” De asemenea, s-a pus întrebarea dacă acest curaj a pornit din inconștiență sau din dorința de a reuși să-și trăiască visele.

Finalul a adus o notă mai colorată situației, prin întrebarea „cum arată un final fericit pentru refugiați? Cum îi vedeți, întorși în țara lor sau integrați în Europa?”. Nick Thrope consideră ambele variante bune și posibile, dar și varianta de a rămâne în Europa pentru a se pregăti, pentru a obține abilitățile de care au nevoie pentru a se întoarce acasă.

Astăzi e ultima zi de TRAF, așa că vă îndemnăm să participați!

 

Programul de astăzi, 13 mai

  • 11:00 – 16:00 la AMBASADA, Mi(g)rare – interviuri și storytelling despre migrație cu Andrei Ursu
  • 11:00 la Basca, ateliere comunitare pentru copii și adulți
  • 12:00 la Basca, picnic intercultural
  • 13:00 la Basca, atelier de circ cu Alandala Circus Project
  • 14:00 la AMBASADA, proiecții de scurt metraje pe tema migrației (II)
  • 17:00 la Basca, spectacol lectură „Animal Crossing” de Andrei Ursu și Victor Dragos, cu Costa TovarniskyBogdan Spiridon și Ana-Maria Cazacu
  • 18:00 la AMBASADA, proiecția filmului „Stranger in paradise” (r. Guido Hendrikx, NL, 2016
  • 20:30 pe Podul de Fier (str. Andrei Mureșanu), concert Roots Revival, în parteneriat cu Timișoara 2021
(Visited 15 times, 1 visits today)