articol de Alexandra Bălțoi, Jurnalism, anul II

Încoronat de mic, detronat de propriul tată, apoi din nou întronat, alungat de comuniști, reîntors în țară și din nou alungat. Așa s-ar descrie viața Regelui Mihai I. Ultimul nostru rege pe care l-am uitat atât de repede.
Copilăria lui s-a încheiat brusc. Mihai I a devenit rege la nici șase ani. „Am trăit acele zile fără a fi pe deplin conștient de evenimente.”, afirma Mihai I. Prima domnie a Regelui s-a încheiat trei ani mai târziu. Tatăl său, Carol al II-lea, s-a întors în țară și și-a detronat propriul fiu, care a fost proclamat, în schimb, „Mare Voevod de Alba Iulia”.


Anul 1940, sfârșitul României Mari și începutul unei noi pagini de istorie. Abdicarea forțată a lui Carol al II-lea din 1940 s-a soldat cu a doua domnie a regelui Mihai I. A avut în urmă un deceniu marcat de exilul mamei, iar a doua domnie și-a început-o în plin Război Mondial.


Sub regimul autoritar a lui Ion Antonescu regele nostru nu a avut nicio putere reală de decizie. A fost într-o permanentă supraveghere a seviciilor de informații. Totul se făcea fără știrea lui, cum a fost făcută și intrarea României în război de partea Germaniei naziste. În 1944, balanța războiului s-a întors și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României. În speranța că va mai putea salva ceva, în 23 august a înfăptuit lovitura de stat. Arestarea lui Antonescu și restaurearea constituției din 1923 au reprezentat scopul principal al loviturii de stat.


Uniunea Sovietică tergiversează semnarea unui armistițiu, până ocupă întreaga țară. Începe procesul de impunere a sistemuului său politic. Lipsit de spirijin din partea marilor puteri este obligat să demită guvernul. Prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu este înlocuit de Petru Groza. Groza a reprezentat doar un instrument docil în mâinile comuniștilor. Regele intră în așa numita”grevă regală” din cauza abuzurilor noului guvern. Fraudarea alegerilor din 1946 de către blocul communist, a marcat începerea înlăturării instiruției monarhice. Pe data de 30 decembrei 1947 suveranul a fost constrâns să semneze decretul de abdicare. Începutul anului 1948 a reprezentat plecarea în exil a regelui Mihai I.

În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc, câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.

Regele şi Regina s-au cunoscut pentru prima oară în Londra în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh. Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana la numai o săptămână de la prima lor întâlnire. Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani. „Muzica a însemnat foarte mult pentru Rege când era în exil. A fost ceva esenţial pentru el”, a spus Principesa Margareta, fiica cea mare


Azi, nu ne-a mai rămas decât o lecție și coroana lui. Coroana care a aparținut regelui denigrat, vânat și alungat. Aceasta a fost expusă la Teatrul Național de centenar, o dovadă clară în care măreția a ajuns recuzită.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

Necessary

Advertising

Analytics

Other