Ateismul  neagă existenţa lui Dumnezeu, considerat un produs al imaginaţiei omului. Această concepţie apare de-a lungul timpului în diferite sisteme sau curente filozofice care resping existenţa unui Dumnezeu personal şi susţin că atributele lui Dumnezeu sunt proiecţia idealurilor omului care doreşte să fie atotputernic, atotştiutor şi veşnic; minunile sunt fenomene naturale sau construcţii intelectuale ale omului, care încearcă să îşi explice diferite fenomene; libertatea de alegere a omului înlocuieşte rolul divinităţii. Ateismul nu trebuie confundat cu agnosticismul, concepţie care susţine imposibilitatea cunoaşterii lui Dumnezeu.        

Dacă în urmă cu câteva secole, în perioada inchiziţiei, la cea mai mică urmă de necredinţă  biserica te considera eretic, iar consecinţele unui astfel de verdict nu erau printre  cele mai blânde, odată cu apariţia iluminismului, în secolul al XVIII-lea lucrurile s-au schimbat. Acest curent  îşi propunea înlăturarea dogmelor religioase și  luminarea maselor pe baza experienței proprii. În FranțaVoltaire și aliații săi s-au străduit să impună valorile libertății și toleranței într-o cultură în care fortărețele gemene ale monarhiei și bisericii constituiau opusul a tot ceea ce reprezentau aceste valori.  „Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii!” – acesta este motto-ul iluminismului (Immanuel Kant).  Mişcarea nu a fost însă foarte populară şi în spaţiul românesc sau în majoritatea statelor din estul Europei, care au rămas sub influenţa dogmelor religioase.

În prezent, dintre cei mai mult de 99,9% din români care aparţin unei religii, 23% se laudă că ar merge săptămânal la biserică. Dar ce se întâmplă cu restul? Cred ei oare într-adevăr în Dumnezeu? Pentru majoritatea românilor, discuţia despre existenţa lui Dumnezeu pare a fi un subiect tabu, mulţi nu vor să discute. Vestea că cineva e ateu e întâmpinată cu o exclamaţie de uimire, de parcă ateismul ar fi vreo boală venerică.

În concepţia multora, moralitatea nu poate fi desprinsă de religie, iar un ateu sigur trebuie să fie o persoană rea şi îngrozitoare, deşi dacă ne uităm pe statisticile din vest, ateii sunt mai educaţi şi dau mai puţine probleme autorităţilor.

România este de departe lider în Uniunea Europeană la procentul celor care declară că au credinţă în Dumnezeu. Dacă ar fi vreo legătură între moralitate şi religiozitate, atunci noi am trebui să fim mult mai puţin corupţi decât suedezii, care sunt foarte nereligioşi (doar 5% merg la biserică).

Centrul de preferințe pentru confidențialitate

Necessary

Advertising

Analytics

Other